Secolul XXI suferă mai puțin de lipsa soluțiilor și mai mult de lipsa prezenței interioare

Interviu selectat pentru ediția 2026 « Vizionarii secolului XXI » a ziarului european www.interviewfrancophone.net.

"Bunătatea nu este o simplă postură morală, ci o disciplină interioară, născută din recunoașterea propriei fragilități." (Maica Doroteea)

Maica Doroteea: „Secolul XXI suferă mai puțin din lipsa soluțiilor și mai mult din lipsa prezenței interioare”

Interview Francophone: Care este analiza dumneavoastră asupra evoluției conceptelor de spiritualitate și bunătate, în vederea unui secol XXI mai armonios?

Maica Doroteea: Secolul XXI se caracterizează prin dispersie, grabă și suprasaturare de stimuli. Omul contemporan întâmpină dificultăți în a rămâne atent la sine, la ceilalți și la lumea înconjurătoare.

În tradiția monahală, spiritualitatea nu reprezintă o evadare din realitate, ci un exercițiu al atenției în viața cotidiană. Tăcerea, încetinirea ritmului și repetarea gesturilor cultivă o prezență interioară care face acțiunea mai justă și relațiile mai stabile.

Bunătatea nu este o simplă postură morală, ci o disciplină interioară, născută din recunoașterea propriei fragilități. Ea se traduce printr-o exprimare măsurată, prin ascultare atentă și prin refuzul judecăților subtile.

Într-o lume accelerată, spiritualitatea și bunătatea pot contribui la formarea de persoane capabile să rămână, să discerne și să creeze legături, o revoluție tăcută de care secolul nostru are nevoie.

Interview Francophone: Ce rol pot juca elitele diasporice în inovația spirituală?

Maica Doroteea : Elitele diasporei, care trăiesc la intersecția mai multor culturi și sisteme de valori, dețin o perspectivă privilegiată. Ele combină memoria tradițiilor cu înțelegerea lumii moderne, științifice și profesionale.

De exemplu, diaspora română poate pune în valoare bogățiile spiritualității ortodoxe — răbdare, tăcere, atenție la viață, smerenie și grijă față de semeni — și le poate adapta la societăți pluraliste și la contexte profesionale. În acest cadru, aceste valori devin resurse pentru dezvoltarea unor practici etice, atente și durabile.

Pentru profesii precum medicina sau cercetarea, această abordare permite conjugarea rigurozității științifice cu sensibilitatea umană, integrând compasiunea și atenția în medii adesea centrate pe performanță.

Astfel, elitele diasporice nu se limitează la transmiterea unui patrimoniu cultural sau religios: ele deschid spații de conștiință și transformare interioară, contribuind la un secol XXI mai echilibrat, etic și profund uman.

Interview Francophone: Care este povestea dumneavoastră și alegerea de a vă consacra Monastelului Godoncourt?

Maica Doroteea: Mănăstirea Godoncourt, achiziționată în 2015 de către Mitropolitul Iosif, a fost concepută ca un spațiu de creștere spirituală și întâlnire frățească, deschis tuturor, indiferent de credință.

Viața monahală se bazează pe prezență, simplitate și atenție față de semeni. Fiecare gest, fiecare moment de rugăciune sau de muncă este o oportunitate de a cultiva răbdare, bunătate și armonie interioară. Spiritualitatea nu se limitează la tăcere: ea se manifestă prin acțiune, prin grija față de ceilalți și prin împărtășirea experiențelor umane și spirituale.

Mănăstirea organizează de asemenea concerte, expoziții, conferințe și întâlniri culturale, oferind vizitatorilor posibilitatea de a experimenta spiritualitatea prin artă și creativitate. Godoncourt devine astfel un spațiu de pace, cultură și coeziune socială, unde profunzimea interioară inspiră deschidere, fraternitate și atenție față de viață.

Prin înființarea acestui loc, Mitropolitul Iosif a dorit să creeze un spațiu în care spiritualitatea să fie trăită și împărtășită, contribuind astfel la o lume mai umană, atentă și frățească.

© Interview Francophone, vezi articolul original aici.