Pacea sufletului și a minții, ingredientul secret al bucatelor mănăstirești



Cu ajutorul lui Dumnezeu, iată-ne ajunși la jumătatea postului Paștelui, o perioadă de intensă trăire duhovnicească, de rugăciune, spovedanie, regăsire a liniștii și curățeniei sufletești, în vederea pregătirii pentru sărbătoarea Învierii Domnului nostru Iisus Hristos.


Postul Mare, în care ne înfrânăm timp de peste 40 de zile de la mâncare, dar și de la păcate, ar trebui să ne fie o perioadă de mare bucurie, pentru că avem șansa de a trăi mai aproape de Iisus, printr-o asceză mai intensă, încununată de trăiri sufletești întru Duhul Sfânt.


Deși o perioadă de blândă tristețe, în care ne tânguim pentru păcatele noastre cu scopul ca trăirea sufletească să biruiască tendințele și plăcerile trupești și materiale, cel mai important este ca la finalul postului să avem un sentiment de biruință, de evoluție spre un om îmbunătățit gata să întâmpinăm cu bucurie Învierea Domnului nostru Iisus Hristos.


Cu acest duh al bucuriei în suflet, ne avântăm într-o nouă experiență culinară, în care sperăm să ne însoțiți și să vă inspire cu noi rețete de post.

Ați observat că starea sufletească se reflectă în gustul mâncării? Nu vi s-a întâmplat să aveți zile proaste în care și mâncarea vă iese fadă, fără gust sau chiar arsă? Sau zile în care vă simțiți optimiști și veseli, în care chiar și mâncarea vă reflectă starea sufletească?

Sfântul Serafim de Sarov, care avea un duh al veseliei caracteristic, numea pe toți pelerinii sau călugării care îi treceau pragul “Bucuria mea” și tot el spunea că “sufletul plin de întristare și parcă scos din minți este incapabil să accepte în pace sfaturile bune”. Cu alte cuvinte, binele atrage binele, iar răul atrage după sine răul.


Așadar, să lăsăm pacea sufletului și a minții, acest ingredient secret al unei vieți creștine în Hristos, să se reverse în jurul nostru, prin tot ceea ce facem și prin modul cum interacționăm cu oamenii din preajma noastră, pentru că “dobândind pacea…. mii de oameni în jurul tău se vor vor mântui. Atunci când un om se află într-o stare de pace a minții, el poate să le ofere celorlalți lumina necesară luminării rațiunii” (Sf Serafim de Sarov),


Pentru astăzi vă propunem o rețetă de supă cremă de ciuperci, de post, pentru care avem nevoie de:


✤ 1kg ciuperci (noi am folosit champignon brun și pleurotus)

✤ 1 ceapă

✤ 4-5 căței de usturoi;

✤ 1 cartof (noi am folosit cartof dulce)

✤ Smântănă de post;

✤ Ulei de măsline;

✤ Supă de legume;

✤ Sare, piper

Pentru supa de legume am folosit 1 ardei gras, 4-5 morcovi, o jumătate țelină, o rădăcină păstârnac, frunze și tije de țelină. În Franța, din păcate, nu se găsește ușor rădăcină de pătrunjel, aș că noi nu am folosit, dar dacă aveți, nu ezitați să o adăugați. Toate legumele le-am folosit pe urmă la o salată cu maioneză de post, dar rețeta aceasta va fi subiectul unui alt articol.

După ce am curățat și spălat ciupercile, pe cele champignon, le-am pus la cuptor, cu două trei picături de ulei deasupra, la 200 grade, pentru 15-20 minute; lângă vasul cu ciuperci, am pus la cuptor și cartoful dulce, învelit în staniol (cartoful l-am copt cca 30 min, până a devenit moale).


În timpul acesta, am călit ceapa în puțin ulei de măsline, iar când au devenit aurii, am adăugat ciupercile pleurotus și le-am lăsat la înăbușit la foc moderat pentru 10-15 minute.




Odată coapte sau înăbușite ciupercile, le punem pe toate într-un vas, împreună cu cartoful dulce, sare, piper, usturoiul pisat și începem să mixăm, până ce conținutul devine unul cremos. Adăugăm supă de legume în funcție de cât de mult vrem să lungim supa.


Odată mărunțite toate, le punem înapoi in oală și mai lăsăm la fiert 10-15 minute, timp în care adăugăm și smântâna (pregătită în prealabil cu puțină supă de legume caldă, ca să nu se brânzească).


Puteți păstra câteva ciuperci coapte pentru a orna farfuriile ( eu am uitat, aș că am adaptat ornamentul cu alte legume și verdețuri pe care le aveam la îndemână).


Supa este gata, dar ca de obicei, înainte de a ne așeza la masă, să nu uităm să mulțumim Domnului pentru toate câte ne-a dat și pentru bucatele alese puse pe masă:

“Mânca-vor săracii şi se vor sătura şi vor lăuda pe Domnul, iar cei ce-L caută pe Dânsul, vii vor fi inimile lor în veacul veacului. Amin!”


Poftă bună!

©OEC Mănăstirea "Nașterea Maicii Domnului" Godoncourt, Franța


277 afișare0 comentariu