Monastere Godoncourt

Detalii Contact:

Email: contact@monasteregodoncourt.com

Telefon: +33 7 67 78 60 17

Adresa: 116 Rue Haute, 88410 Godoncourt

Subscriu, pentru a primi noutatile
Linkuri rapide:

Despre Noi

Noutati

Evenimente

Galerie Foto

Contact

Donatii

© 2019 by OEC. Created with Wix.com 

Cele Șapte Laude

Actualizată în: 18 Nov. 2019

Iată pe scurt, însemnătatea și timpul celor șapte Laude (la version francaise a la fin de la version roumaine)

Miezonoptica, cea mai veche dintre cele șapte Laude, se face exact la miezul nopții, așa cum se făcea și în Legea Veche și cum spunea Sfântul prooroc David: În miezul nopții m-am sculat să mă mărturisesc Ție, spre judecățile dreptății tale (Ps. 118, 62). Această Laudă este întemeiatăși pe porunca Mântuitorului care spune: Privegheați dar, că nu știți când va veni stăpânul casei - seara, la miezul nopții, la cântatul cocoșilor sau dimineața (Marcu 13, 35).

Miezonoptica este întărită și de pilda celor zece fecioare care așteptau pe Mirele Hristos în miezul nopții, din care cinci aveau candelele pregătite și aprinse, iar cinci nu aveau untdelemn, nici lumină în candelele lor (Matei 25, 6-13) De aceea se cântă așa de frumos, mai ales la mănăstiri, când se citește această laudă: Iată Mirele vine la miezul nopții și fericită este sluga pe care o va afla priveghind, iar nevrednică este, iarăși, pe care o va afla levenindu-se

Miezonoptica simbolizează momentul rugăciunii și prinderii Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, care a avut loc la miezul nopții.

Utrenia, numită și slujba de dimineață, la Mănăstire se face noaptea, în continuarea Miezonopticii, iar la bisericile de ienoriași se face diminea'a la prima oră. Utrenia este lauda cea mai lungă, care durează aproape două ore, și este respectată cu sfin'enie la Mănăstire.Ea simbolizează momentul înfricoșător al judecății Mântuitorului, în noaptea de joi spre vineri, după ce a fost prins în Grădina Ghetsimani și apoi dus la arhiereii Ana și Caiafa, iar de aici în fața lui Pilat, unde a fost condamnat la moarte pe cruce, pentru mântuirea lumii. La Mănăstire Utrenia se citește de la miezul nopții până la orele două. În continuare se citește Ceasul Întâi, care ne amintește de patimile Domnului din zorii zilei și care împreună cu Utrenia se aduce ca o slujbă de mulțumire Lui Dumnezeu, Cel ce a creat toate și ne-a dat lumina credinței adevărate și mântuitoare.

Ceasul al treilea se citește dimineață, după ceasul întâi și după slujba acatistului din fiecare zi. Acest ceas corespunde cu ora nouă de la noi și simbolizează atât momentul condamnării la moarte prin răstignire a Mântuitorului, cât și momentul pogorârii Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli, în chip de limbi de foc.

Ceasul al șaselea se citește după Ceasul al treilea, înainte de începerea Sfintei Liturghii. Acest ceas corespunde cu ora douăsprezece din ziși închipuie momentul răstignirii Domnului pe crucea Golgotei, între cei doi tâlhari.

Ceasul al nouălea se citește după-amiază, la orele trei înainte de Vecernie și închipuie momentul când Mântuitorul își dă duhul pe cruce, zicând Săvârșitu-s-a!, Doamne în mâinile Tale Îmi dau Duhul Meu!


Vecernia are rolul de a ne aminti de vremea Vechiului Testament, începând cu crearea lumii, căderea în păcat a primilor oameni, Adam și Eva, și alungarea lor din Rai și continuând cu pocăința lor și rugăciunea tuturor oamenilor pentru mântuire și speranța venirii unui Salvator, promis de către Dumnezeu, și împlinirea acestei făgăduințe prin Întruparea Mântuitorului, la împlinirea vremii. Astfel, Vecernia actualizează prima parte a istoriei mântuirii, de la Creația lumii până la venirea în lume a Domnului Iisus Hristos și ridicarea păcatului, a blestemului strămoșesc.

De asemenea, Vecernia ne aduce aminte de ridicarea de pe cruce și înmormântarea Domnului, care, după relatările textelor evanghelice, au avut loc sprea seară. Părinții bisericești puneau slujba Vecerniei în strânsă legătură cu Cina cea de Taină și cu moartea Mântuitorului pe Cruce.


Pavecernița este o laudă mică ce se citește seara după Vecernie și închipuie sfârșitul zilei și este rugăciunea de mulțumire adusă Lui Dumnezeu pentru ostenelile zilei și aducerea aminte de moarte.


surse:

1. "Călăuză ortodoxă în biserică" - Arhim Ioanichie Bălan;

2. Semnificația teologică a Vecerniei - doxologia.ro



Les 7 offices (ou les Heures canoniales)


Ci-dessous, en résumé, la signification des 7 offices ainsi que leurs heures de célébration :

Les Vigiles de minuit, le plus ancien des 7 offices, ont lieu exactement à minuit, comme cela se faisait aussi dans l’Ancien Testament (ou l’ancienne Loi) et comme le saint prophète David le disait : « Au milieu de la nuit je me suis réveillé pour te célébrer au sujet des décrets de ta justice » (Ps.118,62). Cette louange provient du commandement du Sauveur qui dit : « Veillez donc, car vous ne savez pas quand le maître de la maison va venir, le soir, à minuit, au chant du coq ou le matin » (Marc 13,35).

Les Vigiles rappellent la parabole des 10 vierges qui attendaient le Christ, l’Époux, au milieu de la nuit. Cinq avaient leurs lampes préparées et allumées. Les cinq autres ne s’étaient pas munies d’huile et leurs lampes s’éteignaient. Aussi dans les monastères nous chantons : « Voici que l’Époux arrive à minuit, bienheureuse est la servante qui sera trouvée éveillée et indigne celle qui se trouvera endormie ». Ces Vigiles évoquent la prière et l’arrestation du Christ dans le jardin de Gethsémani, à minuit.

Les Matines, ou l’office du matin, sont célébrées au monastère durant la nuit, après les Vigiles. Dans les paroisses, elles sont célébrées le matin, à la première heure. Les Matines, l’office le plus long de la journée, durent 2 heures et sont dûment respectées dans les monastères. Elles rappellent le moment terrifiant du jugement du Sauveur dans la nuit de jeudi à vendredi, après Son arrestation au jardin de Gethsémani, Sa comparution devant les grands-prêtres Anne et Caïphe, puis devant Pilate et enfin Sa condamnation à la crucifixion, pour le salut du monde. Au monastère, les Matines se célèbrent de minuit à 2h du matin. À la suite, se lit Prime (première heure du jour) qui nous rappelle la Passion du Seigneur aux aurores. Matines et Prime sont des offices d’action de grâce à Dieu qui a tout créé et nous a apporté la lumière de la vraie foi qui sauve.

Tierce (troisième heure du jour) se récite après la première heure et après l’office quotidien de l’acathiste. Cette Heure correspond à la neuvième heure et évoque le moment de la condamnation à mort du Christ par Sa crucifixion, ainsi que la descente du Saint-Esprit sur les Apôtres, sous forme des langues de feu.

Sexte (sixième heure) se lit après la troisième Heure, avant le début de la Divine Liturgie. Cette Heure correspond à la douzième heure et fait mémoire de la crucifixion du Seigneur sur le Golgotha, entre les deux malfaiteurs.

None (neuvième heure du jour) se récite l’après-midi, à trois heures, avant les Vêpres et rappelle les paroles du Christ sur la croix : « Père, entre tes mains je remets mon esprit ».

Les Vêpres, avec l’Ancien Testament, commencent par le récit de la création du monde, la chute des premiers hommes, Adam et Eve, leur expulsion du Paradis et leur repentir, puis la prière de tous les hommes qui, pour leur salut, ont espéré dans la venue d’un Sauveur promis par Dieu, promesse accomplie par l’incarnation du Sauveur. Ainsi les Vêpres actualisent la première partie de l’histoire du Salut, de la création jusqu’à la venue dans le monde de Notre Seigneur Jésus-Christ, la rémission du péché d’Adam et l’abolition de la malédiction ancestrale.

Les Vêpres nous rappellent aussi la crucifixion et la mise au tombeau du Seigneur qui, d’après les textes évangéliques, ont eu lieu le soir. Pour les Saints Pères l’office des Vêpres était lié à la Sainte Cène et à la mort du Christ sur la croix.

Les Complies, considérées comme un petit office, se récitent après les Vêpres et marquent la fin de la journée. Ce sont des prières d’action de grâce offertes à Dieu pour toutes les peines de la journée et pour le souvenir de la mort.

Sources

« Le guide orthodoxe dans l’église » - Archim. Ioanichie Balan

« La signification théologique des Vêpres » - doxologia.ro


Monastere Godoncourt

Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale și Meridionale